duminică, 30 noiembrie 2014

De sărbători

Declar deschise sărbătorile de iarnă!
În acest sens, voi face în aşa fel ca în întreaga lună decembrie 
şi câteva zile din ianuarie, anul viitor, să public doar lucruri drăguţe, umoristice.
La mulţi şi buni ani tuturor celor care îşi sărbătoresc astăzi onomastica!



 




Iarnă nouă pe stil vechi

Ieri, căzând din cer ninsoare,
Astăzi toate-n jur sunt dalbe.
Mâine fi-vor – fac prinsoare -                                                                             
Zile negre cu… nopţi albe!

Musafiri de sărbători?!

De musafiri în aşteptare,
Pe noi, ca gazde, ne obligă;
Cum n-avem pâine, ci doar sare,
Vom pune-o iar… de mămăligă!

De sf. Andrei mă
pregătesc de sărbători

Să nu mă sugă vreun vampir,
Din capilare în aortă,
M-am uns complet – mujdei respir!
(Nevasta, soacra... nu-l suportă!)

(epigrame) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

sâmbătă, 29 noiembrie 2014

Geneza epigramei




Tehnică epigramatică
pentru concursuri

Temă dată: două rime.
Restul, vom găsi prin cap -
Alţii mai în adâncime-
Şi-ndesăm până încap.

Pentru-a nu ieşi pătrat -
Forma bună este sferă-
Ne-apucăm de prelucrat
Şi muncim la... carieră.

*****
                              
Epigrama am cioplit-o,
Ca să nu îi spună "toanta"
Şi apoi am tot pilit-o,
De-a rămas… esenţa – poanta!

 (satiră epigramatică) Copyright Mishu Petra

vineri, 28 noiembrie 2014

Tu ce te bagi, fa, e mortu’ tău?!




Bachus şi/sau Minerva

După ţuică, bere, vin,
Nunta sau înmormântarea,
Tot destrăbălări devin;
Diferită-i… lumânarea!


Mă întreb uneori de ce atâta vânzoleală la moartea unui om?!
Sigur, e durere mare – reală sau simulată – e frustrare, e tensiune psihică.
Moartea soţului/soţiei şi/sau divorţul produc cele mai mari dereglări psihice şi, prin consecinţă, fiziologice şi fizice, ajungându-se destul de repede la depresie şi alte manifestări patologice. Celorlalţi decesul le produce dureri în cot sau alte locuri mai puţin ortodoxe în funcţie de gradul de apropiere sau rudenie ori de profesionalismul disimulării într-un sens sau altul. Faptul că am fost martor şi/sau implicat emoţional în astfel de evenimente neplăcute, nu m-a împiedicat să observ anumite manifestări ale celor rămaşi, observaţii adăugate la cele culese de-a lungul timpului din propria fiinţă.
Am folosit la început sintagma „vânzoleală”. Ei bine, sunt necesare nişte detalii. Cei care au avut „norocul” ca decedatul să fi suferit o vreme - dar nu prea multă - înainte de moarte, au avut timp să se familiarizeze cu viitorul eveniment de neevitat şi suportă mai uşor despărţirea, sigur, aici intervenind şi instinctul de conservare al fiecăruia, ba chiar şi procentajul de egoism. Dacă omul a suferit mai multă vreme, luni, ani, deja acel buclucaş instinct ori egoismul acţionează foarte puternic şi decesul aduce o eliberare de griji, o refulare în homeostazia intrinsecă, în mod imperios necesare păstrării echilibrului interior al fiecăruia. Dacă decesul intervine intempestiv, accident de orice natură, inclusiv cel cerebral sau cardiac, atunci lucrurile stau diferit, toată lumea este bulversată, dezorientată, îndurerată, contrariată, se caută vinovaţi sau, după caz, ţapi ispăşitori, defulările se ţin lanţ etc. În scurt timp, însă, tot acel instinct de conservare sau egoismul – decelarea diferenţelor este extrem de dificilă – îi mobilizează pentru pregătirile de funeralii. Ei, abia acum o să vedeţi de ce am folosit acel cuvânt, „vânzoleală”, specifică, după cum observ, românilor, uşor diferită, însă, în fiecare zonă istorico-geografică. În sud, de exemplu, tot ritualul este mai simplu şi mai „raţional”, aşa cum ar trebui să fie peste tot. În Moldova, canoanele, recuzita, pomenile, praznicul sunt mult mai „bogate”, ca să zic aşa, uşor habotnice şi uneori chiar hilare. O masă plină de colaci imenşi, medii sau mai mici, dintre care se remarcă un colac plin şi uriaş, numit „panacidă” nu poate decât să dea de gândit. Jumătate din aceştia sunt dăruiţi bisericii -  cca un sac de Pâine, fiindcă asta sunt de fapt colacii – şi jumătate rămân în familie, cei mici fiind împărţiţi la praznic, iar cei mari sau foarte mari uscându-se treptat şi devenind mâncare pentru porci sau găini. Aceeaşi soartă o au şi cei dăruiţi bisericii, adică preotului. N-aţi observat ce dolofani sunt porcii crescuţi de popă?!
În altă ordine de idei, dacă întreg ritualul nu este condus energic de un singur cap, apar versiuni, intervenţii, păreri contrare sau nuanţate, supărări, certuri, duşmănii de lungă durată etc. Lelea Floarea reclamă că borşul e prea acru, cumătra spune că mortul se uită din cer şi râde de prostia noastră – evident, nu de a ei – mătuşa Frusina zice că pe ea a lăsat-o frate-su să împartă pernele, văru’ Costel pretinde trei din cele 4 găini – averea lăsată de mort – a patra fiind lăsată cu limbă de moarte unui fecior din America, unchiu Toader declară că este unicul moştenitor, prin testament… verbal, al cocoşului aferent casei, iar vecina pretinde pantalonii răposatului, ca fostă amantă din tinereţe etc.
O estimare a cheltuielilor unei înmormântări… ce se respectă, bate bine spre 10.000 de lei.
Per total, se face un praznic de pomină, cu mâncare şi băutură pe… borâte – folosind un argou familiar unora. Se vorbeşte de mort numai de bine, până rachiul îşi face efectul şi i se găsesc pete pe haine şi suflet, apoi se trece uşor spre bârfă cu şi despre toată lumea. Pe măsură ce vinul – din belşug – se urcă unde trebuie, defulările dispar, spiritele se reîncarcă şi apare… incul: ,fa Ileană, adă picupu’ şi pune o placă, să ne mai dezmorţim olecuţă!”


 





   (articol pamfletar) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

joi, 27 noiembrie 2014

Parşivenia somnului



Somnul… raţiunii

Prin somn previi îmbătrânirea,
Încetinindu-i din elan
Şi-ades i-obţii chiar abolirea,
Doar moţăind pe/la… volan!


 Doarme(-un)... prost!


 (epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

miercuri, 26 noiembrie 2014

Mărire şi (de)cădere prezidenţială



Titanicul?! Un moft!

Un căpitan de pachebot
E mic, nu se compară
Cu-n marinar, deloc bigot,
Ce-a scufundat... o ţară!

 (epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

miercuri, 19 noiembrie 2014

Prietenul meu, amantul!



Tot ea cu gura mare!

Furtunoasă-i azi nevasta,
Tună, fulgeră şi basta,
Că la bere ne-am întins -
Eu şi cu… amantu-i prins!


 (epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

marți, 18 noiembrie 2014

Contre între superputeri?!



Putin nu va ataca România- războiul palatelor
3 octombrie 2014 - de Marin Neacsu

Pe 18 Septembrie Putin declara că în două zile poate fi în Kiev, Talin, Varşovia sau Bucureşti. Imediat s-a convocat CSAT-ul care a analizat situaţia. Şeful Statului Major General s-a oferit să îi dea biroul său preşedintelui Băsescu. Ponta a sărit în sus, că acela e biroul lui încă de la interceptările ştiţi voi care. Băsescu a spus că el e rudă cu şeful SMG deci conform principiilor PCR, el are prima opţiune. Ponta i-a replicat că oricum până se decide Putin unde să vină prima oară, au loc alegerile şi el o să fie preşedinte. Băsescu a spus că nu se ştie sigur şi că dacă se supără, declară stare de necesitate pentru vizita lui Putin şi conform Constituţiei pe timpul stării de necesitate nu se organizează alegeri. Ponta a spus că nu poate declara stare de necesitate dacă nu suntem atacaţi, iar Băsescu a spus că dacă se supără el vorbeşte cu un notar, ştie el cu care, iar acesta vorbeşte el cu o firmă rusească, ştie ea cu care, de la care a luat nişte bani şi ei discută cu Putin să  zică  că vine pe la noi prima oară,  aşa ca să poată el să îşi prelungească mandatul până după Anul Nou. Ponta a zis că nu are curaj să facă asta, Băsescu a spus că a făcut el altele şi mai mari şi nu a păţit nimic şi i-a zis sâc–sâc. Ponta a început să plângă şi i-a spus că îl pârăşte la tata socru. Tocmai când se certau mai tare a intrat Meleşcanu cu o fotografie primită prin curier diplomatic, fotografie luată la o întâlnire privată a lui Puţin. Fotografia redă discuţia privată dintre Putin şi Turcescu acoperit în care Putin îi spunea lui Turcescu, care  de acoperit ce era nu ştia nici el cum îl cheamă că a decis să nu mai vină în România că infrastructura nu îi permite. Când a văzut poza Ponta i-a făcut sâc-sâc lui Băsescu, şi l-a felicitat pe Dragnea. Băsescu a spus că poza nu e reală că aduce el un expert care o să găsească pixelul albastru. Ponta i-a spus că expertul Sobi nu mai este,  Băsescu a început să plângă şi a spus că îl pârăşte lui Kovesi. Ponta a spus că Kovesi ştie tot despre el, că a făcut el altele şi mai rele şi nu  a păţit nimic. Mai vrea cineva autostrăzi?





 Preluare de pe http://www.in-cuiul-catarii.info

luni, 17 noiembrie 2014

Preşedintelui ales


G(a)ura lumii

Se vorbeşte-n oficină –
Fi'ndcă lumea nu-i mioapă –
Că ţi-ai tras şi tu piscină... 
Crezi că vei intra la apă?!


(epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

duminică, 16 noiembrie 2014

Pleac-ai noştri, vin ai noştri, noi... ?!




Tranşe electorale

Barosanu' de la „manşă”

Mult doreşte înc-o tranşă
Şi la flot-o reluare -
S-o cârmească… spre vânzare!



 




Evoluţie sociopolitică


Fostul Şef acuma pică -
El făcu mult - treabă… mică!
Aşteptăm cu-nfrigurare
Şeful nou - cu treabă… mare!

În concluzie, iată punctul meu de vedere!

Borş politic

Se pune-ntr-o oală în clocot
Politica/clasă, lăută,
Se-adaugă multă cucută…
La urmă, mai trageţi un… clopot!


(epigrame) Copyright Mishu Petra - Cameleonul


 

sâmbătă, 15 noiembrie 2014

M-apucă dracii!


Draci de toamnă – pastel sociopolitic

Motto:
„Ţandăra-mi sări, pătrată
Şi muştar din nervii ţepeni,
Ce m-au scos din fire-ndată...
Până mi-am ieşit din pepeni!”


”Stau câteodată şi-mi aduc aminte… !”, scuze, m-a(u) luat valu(ri)l(e)… de febră!
Stau şi mă crucesc la ce-mi văd ochii şi ce-mi aud urechile, făcând şi fo două-trei cruci – cu limba pe cerul patriei, pardon, al gurii, să nu mă vadă soacră-mea şi să zică/că m-am pocăit, ascetu’ de mine!
Criza mea, personală şi netransmisibilă – observaţi că nu mă leg de crizele nevestei şi nici de ale amantei, ca un gentleman ce mă aflu – (m-)a pornit când văzui că România n-a fost, nu este şi nu va fi în recesiune, Doamne apără şi păzeşte, ca şi cum, păcătosu’ de mine, aş fi vrut! De unde ştiu?! Păi, de unde dacă nu de la utilu’, specialistu’, expertu’ de INS şi de la multpreaultragiga iubitu’ nostru prim-ministru… citez:

[[[” Este o zi bună pentru România și mă bucur că datele puse la dispoziție în mod oficial de INS confirmă optimismul nostru. În ultimele zile, fiind campanie, s-a vorbit de recesiune, de dezastru... Au fost doar vorbe de campanie. Mi-am dorit ca azi datele să arate adevărul, pentru că vreau ca lucrurile să meargă bine în România și se pare că Dumnezeu ține cu oamenii buni și cu românii”.]]]

”Măi animalule!” – pardon, încurcai citatele! - măi domnule Ponta, ia să disecăm şi despicăm firu’ în… şaptişpe spre a decela nişte dedeSUPTuri şi nişte… printre rânduri!
Mătăluţă eşti optimist, da’ noi nu şi nu, ţi-ai „dorit ca datele să arate” ce vrei şi ai reuşit, nu-i aşa – asta neînsemnând, automat, că arată şi adevărul! Institutu’ ăsta e de… Stat şi matale faci parte din acest STAT, deci „la un semn deschisă-i calea” – către Cotro(co)ceni!
Şi ne e clar că vrei „ca lucrurile să meargă bine în România”, ca să-ţi meargă bine şi netale. Cea mai interesantă parte a citatului din di/scursul matale este „Dumnezeu ține cu oamenii buni și cu românii”.
Măi dom’ Ponta, ştima noastră, da’ nu te-a învăţat nimeni despre semantică, despre sensurile ascuns ori subtil ale unui enunţ, despre sensul echivoc, despre nuanţe şi alte fineţuri ale limbii române?! Este adevărat că „Dumnezeu ţine şi cu oamenii buni şi cu oamenii răi”, în marea Sa milostenie. Mătălu(lu)ţă ai înlocuitără sintagma „oamenii răi” cu „românii”, da’ înţelesu’ propoziţiei nu se schimbă – te-ai gânditără la asta sau ai copiat-o de pe undeva?!
Eşti român sadea şi te înjuri singur sau eşti numai „oltean” de… conexiuni?!
Măi dom’le, Ponta, io nu mă uit în gura lu’… Guran M. şi nici nu sunt economist, da’, după o minimă şi de bun simţ logică, PIB-ul ar trebui să crească vizibil şi în maţele românului de rând, nu-i aşa?!
Iată creşterea economică şi a PIB-ului în cinci puncte!
Un ciocoflender, Botezatu, scoate o linie de chiloţi şi iată, creşte economia!
Două-trei fufe şi-au implementat (!) silicoane, doctoru’ a luat banu’, a plătit impozitu’… şi iată cum creşte PIB-u’!
Patru-cinci căpşunari au trimis acasă, la babaci, câte o sută de euroi, boşorogii le-au cumpărat copiilor „orfani” bombonele… şi iată că a crescut consumul pe cap de locuitor… furajat!
Acestea sunt creşterile economice şi ale PIB-ului consemnate triumfal de ca… ca… clasa politică – na, c-am început să mă bâlbâi!
Ne trebuie investiţii serioase, ne trebuie infrastructură, ne trebuie locuri de muncă, măcar la viteza melcului, dar să fie!
Nici Vestul nu s-a ridicat peste noapte.
Păi, dacă v-a mâncat în cur pe voi, clasa politică (fără clasă), şi pe noi, boborul, turma păstorită, să demolăm tot ce s-a construit pe vremea „împuşcatului”, uite cum s-a ajuns, de parcă motoarele electrice, utilajele, fabricile, depozitele, silozurile, construcţiile şi amenajările de îmbunătăţiri funciare etc. erau ciumate şi „neperformante” şi… comuniste - cu miros de Marx, Engels şi Lenin.
Mi-aduc aminte că, în urmă cu ceva vreme, se discuta despre cutremure şi rezistenţa clădirilor. Au venit nişte experţi – bine intenţionaţi, de altfel – şi au măsurat, au calculat, s-au scremut, trăgând, volens-nolens, concluzia că, atenţie, blocurile (poreclite blocoteţe) din prefabricate, construite pe vremea „asasinatului”, sunt mult mai rezistente la cutremure decât cele construite în anii de glorios capitalism. A, că unele sunt mici şi friguroase, asta-i altă calimeră, omu’ şi le izolează termic şi a rezolvat-o! Şi de ce ar fi mai mari, ne permitem, avem bani destui?! Suntem snobi, suntem comozi şi pedanţi, avem „ştofă”, comandăm ce ne place! O să ziceţi că sunt un comunist nostalgic, ei bine, NU şi nici n-am fost vreodată - pe la 23 de ani am refuzat să plătesc şi cotizaţia de la UTC, cu mari probleme ulterioare, evident.
Autostrada A1 există şi astăzi, mai cârpită, mai lustruită, da’ este. Câţi kilometri de autostrăzi aţi făcut voi, perindaţii la conducere în ultimii 25 de ani?!
******************
Hai că m-am luat cu… da’ despre ce vorbeam, frate român, hmmm, ce ţi-e şi cu Alzheimeru’ acesta – uit mereu unde mi-am pus… ba nu, uităm toţi, de la un mandat la altul, cine ne-a băgat unde suntem – paria UE!
Şi iar o să sară fo doi-trei şi o să zică/că ţin cu nemţii, de asta l-am… interpelat (!) pe domnu' Ponta!
Nu ţin, soro, cu niciunu’ – io cu El/ţîn şi cu nevasta lui, Stalinskaya, (ţî)ţîn, că numai aşa îmi pot menţine simţul u(o)morului!

Am zis! Ei şi ce, Cui Prodest!!!




(pamflet) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

 

vineri, 14 noiembrie 2014

Sfârşit de campanie, început de catastrofă?!



Către viitorul prezident

Pe popor - să nu mai plângă -
Îl convingi cu ce aşteaptă:
Doar o... slujbă-n mâna stângă
Şi o... casă-n mâna dreaptă!


(epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

joi, 13 noiembrie 2014

Români, nu mâncaţi rahat în Post!



Apel în postul Crăciunului

Să nu ne facem iarăşi terci,
Români, uniţi în post voioşi,
Ca de-obicei, mâncaţi... ciuperci -  
Nu puneţi botu’ la… gogoşi!


(epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

miercuri, 12 noiembrie 2014

Soacra mea face tensiune



Soacra mea - caniculară

Fi'ndcă face tensiune,
Şi nu ştiu niciun descânt,
Eu, din aprehensiune,
Îi voi face-n grabă... vânt!


(epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

marți, 11 noiembrie 2014

Mahalagisme



Unui policalificat dizarmonic

Spunându-şi multilateral:
Viori, piane, xilofoane,
Se vede bine - chiar din stal -
Că-i un maestru… la tromboane!

 (epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

luni, 10 noiembrie 2014

Mintea de pe urmă a românului


Înţeleptul

La bătrâneţe constată:
Cu conştiinţa de-a luptat
Şi-a fost învins, înseamnă că…
A câştigat!


(epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

duminică, 9 noiembrie 2014

Calul troian


Gloabă conjugală

Mi-am luat şi eu femeie,
De la soacră-mea ‒ babaca –
Neavând, credul, idee
Că-i născută în… Itaca!






(epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

sâmbătă, 8 noiembrie 2014

Vedetisme



Cum trebuie să fie o vedetă

Ca să-i crească-n lume scoru’
Uite care-i adevăru’:
O vedetă-i mai iubită,
Netunată, dar… trăsnită!

 (epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

vineri, 7 noiembrie 2014

Vai de părinţii care n-ascultă de copii!

Urmaşii noştri (ne)urecheaţi
Copiii cam trag cu-o pereche
De-urechi, când prostia e nouă;
La sfaturi mai pleacă-o ureche,
Dar ies cam rapid... pe-amândouă!



 
 (epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

joi, 6 noiembrie 2014

Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe... politica!



#Proverb râs/tălmăcit 

Nu-mi bag nasul eu în oală - 
Nici la modul amical - 
Chiar de fierbe ori e goală! 
(Mai ales dacă-i... ţucal!)

 (epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

miercuri, 5 noiembrie 2014

Bărbatul fără amantă este ca nunta fără lăutari!

Armonii conjugale 
Soaţa mea, cicălitoare?!
Iaca nu-i, m-ar bate vina!
E tăcută, zâmbitoare…
Până-i dau, spăşit… chenzina!
(epigramă) Copyright Mishu Petra - Cameleonul
 

marți, 4 noiembrie 2014

Gata, m-am dat... pe(-o) brazdă!



#Recuperări morale  

Deprinderi de celibatar

Vrând o viaţă ordonată,
Menajeră-am angajat.
Casa devenind curată,
Pare lucru… necurat!

Realizare autocritică

Fumatu-am tras pe tuşă
Cu ale lui parfumuri,
În cap mi-am pus cenuşă,
Da-n minte tot am fumuri.

Dezalcoolizare în trei zile

Băutura am lăsat-o –
Dup-o viaţă-n chefuri dusă –
În trei zile-am şi uitat-o...
(Nu ştiu unde naiba-i pusă!) 

 (epigrame) Copyright Mishu Petra - Cameleonul

luni, 3 noiembrie 2014

Am terminat... mustăria!



Aventuri de toamnă

Episodul I

En gros şi en detail după cramă

Băurăm cu-amănuntul,
Apoi cu ridicata.
Mustind, acasă, fata
A scos din mine… untul!

Epiosodul II

Fac urât la băutură

La Murfatlar e crama,
De îi testarăm gustu’,
Apoi îmi scoase dama
Şi untu’, dar şi… mustu’!

Co(a)da

Cu nevasta - după aventură

A doua zi mă spovedesc:
"Iubito, nu-s beţiv netot!
Băut-am iar salariul, tot...
De teamă… c-o să-l... cheltuiesc!"


(epigrame) Copyright Mishu Petra - Cameleonul