vineri, 29 iunie 2012

Alegeri inteligente

Laudatio electiorum


La alegeri, judecând mai bine,
Am ales guvern - fiinţă vie -
Demonstrând că-n noi acuma,-n fine,
E deşteptăciuneee… în prostie!

joi, 28 iunie 2012

Subordonat Ocultei mondiale?!

H. R. Patapievici, şeful I.C.R.


Mărturisesc, spăşit, că, deşi mă „laud” cu ceva lecturi –
importante – nu am citit nimic din Opera cvasinonexistentă a marelui şef
de la Institutul Cultural Român. Novice cum sunt, întreb: de ce trebuia
pus acolo un cetăţean de altă naţionalitate?! Atenţie, fraţilor! Nu
sunt antisemit, rasist, ori altfel de „CONTRA”, nu sunt înregimentat
politic etc. Am trăit între ţigani şi evrei – în târgul meu – şi m-am
înţeles bine cu ei. Dar… DAR, citind eu (ştiam de afirmaţii, însă nu le
conştientizasem în forma lor exactă – adică citate clare) am rămas, nu
pe două, ci pe trei rânduri. Mai jos, reproduc – prin citate – câteva
„filosofisme” aparţinând lui H. R. Patapievici, cugetări expuse care mai
că legitimează „strigătura” lui VadimTudor către H.R.P.: „limbric
nenorocit”!!!



Dicţionar: patibular = bun de spânzurat



“Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără
schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării.” (din “Politice” de H.R.
Patapievici, ediţia 1996, pag.63)

“23 de milioane de omuleţi patibulari.” (din “Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag 53)

“Un popor cu substanţă tarată. Oriunde te uiţi, vezi feţe patibulare,
ochi mohorîţi, maxilare încrîncenate, feţe urîte, guri vulgare,
trăsături rudimentare.” (din “Politice” de H.R. Patapievici, ediţia
1996, pag.34)

“Românii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cât o turmă:
după grămadă, la semnul fierului roşu.” (din “Politice” de H.R.
Patapievici, ediţia 1996, pag. 64)

“Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau… să
o folosim numai pentru înjurături…” (din “Politice” de H.R.
Patapievici, ediţia 1996, pag.64)

“In toată istoria, mereu peste noi a urinat cine a vrut. Cînd i-au
lăsat romanii pe daci în forma hibridă strămoşească, ne-au luat în urină
slavii: se cheamă că ne-am plămădit din această clisă,
daco-romano-slavă, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era
să ne înecăm, aşa temeinic au făcut-o.

Demnitatea noastră consta în a ridica mereu gura zvîntată iar ei
reîncepeau: ne zvîntam gura la Călugăreni, ne-o umpleau iar la
Războieni, şi aşa mai departe, la nesfîrşit. Apoi ne-au luat la urină
ruşii, care timp de un secol şi-au încrucişat jetul cu turcii, pe care,
în cele din urmă, avînd o băşică a udului mai mare (de, beţiile…) i-au
dovedit.” (din “Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag.63)

“Puturoşenia abisală a stătutului suflet românesc… spirocheta
românească îşi urmează cursul pînă la erupţia terţiară, subreptice,
tropăind vesel într-un trup inconşient, pînă ce mintea va fi în sfîrşit
scobită: inima devine piftie iar creierul un amestec apos.” (din
“Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag49)

“Cu o educaţie pur românească nu poţi face NIMIC.” (Din “Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag.56)

“România are o cultură de tip second hand”, spunea Patapievici într-o emisiune la TVR Cultural în data de 27.02.2007

“Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne
debarasam dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană.”( interviu cu H. R.
Patapievici apărut în Revista “Rost” nr. 24 / 2005)



JUDECAŢI ŞI SINGURI!

miercuri, 27 iunie 2012

Alegeri intelectuale

Fără compromisuri

Dintre candidaţi, cel potrivit –
Că ne-am săturat de ticăloşi –
Este cel de toţi blagoslovit:
Cel mai sincer, dintre... mincinoşi!

marți, 26 iunie 2012

Nimic/isme afurisite

1. Celui cu nasul pe sus, de obicei i se-nfundă, apoi îi iese… pe nas!

2. Dacă te-nsori cu o grecoaică, ai grijă să nu fie din Itaca!

3. Faţă de perioada comunistă, astăzi suntem sătui… de foame!

4. Oare fiindcă ţi-ai făcut piscină ai intrat la apă?!

5. Însurându-se, nevasta i-a băgat minţile în cap… golindu-i buzunarele!

6. S-a lăsat de fumat şi-a pus cenuşă-n cap, dar în minte tot are fumuri!

7. Acest fotbalist, având gol în cap, gândeşte cu picioarele!

8. Jumătate din oameni sunt bogaţi, cealaltă jumătate sunt săraci, iar restul sunt fericiţi!

9. Scrie greşit, cu dezacorduri şi cacofonii întrucât tastatura lui este… agramată!

10. Cel mai mare peşte în viaţă este cel… neprins!

luni, 25 iunie 2012

POPULISME AFURISITE

Proverbe râs/tălmăcite

1. Cine sapă groapa altuia, departe ajunge!

2. Cine se scoală de dimineaţă, îşi sapă singur groapa!

3. Fiindcă îmi lipsea o doagă, am dat cep butoiului!

4. Porcul care zboară e bun şi de mâncat!

5. Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe ţucalul!

6. Mă scoate din fire când îmi sare muştarul!

7. Când îmi sare ţandăra, îmi ies din pepeni!

8. Cu ochiul dracului mi-am cumpărat un loc în Rai!

9. Mereu se scarpină de mine, dovadă că îl mănâncă spinarea!

10. Fiindcă nu pot să se-nghită, se mănâncă între ei!

duminică, 24 iunie 2012

Catrene duminicale

Însurat cu-o asistentă

Am aritmii, la cord (şi-n portmoneu)
Şi am cerut măsurători atente,
Căci fac, din cap şi până-n perineu,
Mari palpitaţii, de la… asistente!

Justificarea unui moşneag la o epigramă sexuală

Nu mai pot mânca jăratic
Şi am vrut să-mi fac un promo;
Presupus ca muieratic,
Nu fui bănuit de... homo!

Stăpân în casă

Des în gură noi ne-am pus -
Nu prea poţi să i-o astupi.
Azi, cu-n urlet, m-am impus:
"Lasă guraa... (că mi-o rupi!)”







sâmbătă, 23 iunie 2012

Din nou despre Eminescu

Detractări suspecte în cultura română. Dosarul Mihai Eminescu







Motto: „Şi de port cu uşurinţă şi cu zâmbet a lor ură,
Laudele lor desigur m-ar mâhni peste măsură”
(Mihai Eminescu)



"Pentru ce oamenii mari sunt cu precădere criticaţi şi cu înverşunare
calomniaţi? Prima cauză o reprezintă invidia şi imposibilitatea
mediocrităţii de a se ridica la înălţimea inteligenţei creatoare şi a
culturii superioare. A doua cauză este că tot ce este adevăr şi dreptate
în lume constituie dificultăţi în calea celor răi sau proşti. Iar o a
treia cauză ar fi că scopul de îngenunchere şi exploatare a popoarelor
nu poate începe decât cu decapitarea victimei.

Perspectiva eliminării agresive prin defăimare şi excludere a
poetului  Mihai Eminescu din cultura românească de către slujbaşii
politici consider a fi partea de suspect şi de gravitate ca fenomen
cultural şi naţional.

De aceea considerăm ca fiind mult mai grave pentru viitorul României,
şi cu mult mai suspect, planurile de „ucidere” a lui Eminescu din
conştiinţa naţională contemporană, de către detractori aflaţi probabil
în slujba acestui scop.

Înainte de a da dezvolta acest subiect, considerăm parte
complementară şi de interes opinia lui Nicolae Ceauşescu despre poetul
Mihai Eminescu în anul de graţie 1989. Acest fragment din discursul lui
Nicolae Ceauşescu poate fi relevant pentru cititori atunci când vor face
o comparaţie cu ideologia inversată a detractorilor de azi, agresivi şi
perseverenţi cu distrugerea culturii româneşti. Iată acest text al
secretarului general al PCR despre Eminescu:

„Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lăsat posterităţii imaginea
unui artist legat trup şi suflet de pământul ţării sale, de aspiraţiile
spre mai bine ale maselor populare, receptiv la problemele majore ale
epocii în care a trăit, ale luptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei
naţionale – care au constituit în permanenţă izvorul veşnic viu al
minunatei sale creaţii. Nimeni mai mult decât Mihai Eminescu n-a dat
expresie şi n-a contribuit într-o asemenea măsură la afirmarea şi
punerea în valoare a frumuseţii limbii române, spiritului de înţelegere a
legilor dezvoltării lumii. (...)” „Mesajul tovarăşului Nicolae
Ceauşescu, secretar general al PCR, preşedinte R.S.R., cu prilejul
simpozionului omagial Mihai Eminescu”, „Tribuna”, anul 33, nr. 25, 22
iunie 1989).

Aşadar, pentru progresistul progresiştilor, Eminescu era, printre
altele, „receptiv la problemele majore ale epocii în care a trăit, ale
luptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei naţionale”, or, tocmai acest
amănunt isterizează detractorii cominternişti de teapa lui Patapievici.

Şeful ICR, Patapievici, a afirmat că Eminescu nu mai poate
supravieţui ca poet naţional, „deoarece noi azi ieşim din zodia
naţionalului”, iar Eminescu „nu mai poate apărea decât ca exasperant de
învechit (…)” deoarece „cultura ultimilor ani, în lupta pentru integrare
euroatlantică, nu doreşte decât să scape de tot ce este învechit, adică
să fie progresistă. Pentru nevoia de chip nou a tinerilor care în
cultura română de azi doresc să-şi facă un nume bine văzut în afară,
Eminescu joacă rolul cadavrului din debara. Sec spus, Eminescu nu mai
este azi actual deoarece cultura română, azi ca şi ieri, se dovedeşte a
nu fi decât o cultură de sincronizare” (Patapievici, „Inactualitatea lui
Eminescu în anul Caragiale”, „Flacăra” 1-2, 2002).

Sec spunem şi noi, cultura proteguită de ICR şi Patapievici este o
cultură a ratării premeditate, pe când opera eminesciană se vinde foarte
bine până şi printre tinerii necanonici de care vorbeşte inactualul
progresist Patapievici. Aceasta în timp ce „ieri”, adică prin 1980,
Salvador Dali a afirmat: „O ţară care i-a dat pe Eminescu, pe Enescu,
Brâncuşi, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, pe Emil Cioran nu are o cultură
minoră. Ce oferă astăzi Franţa, Germania, chiar Spania în domeniul
culturii? Nu, România nu are o cultură minoră!”. Dar Patapievici îşi
doreşte o cultură minoră şi este iritat de intelectualii români, care au
continuitate de creaţie şi originaliate, spre deosebire de progresiştii
dumnealui lui obedienţi, rataţi şi sfertodocţi.

Cât de stupidă este afirmaţia lui Patapievici se poate dovedi şi de
simplele exemple ale altor culturi. Chiar crede progresistul obsedant
Patapievici că, pentru ruşi, Puşkin a devenit „inactual”, „învechit” şi
nu mai dă bine printre tineri, sau Goethe şi Rilke pentru germani, Lorca
pentru spanioli sau Ady Endre pentru unguri au cotaţia scăzută? Ei
rămân poeţi naţionali cu valoare universală, asemeni poetului national
român Mihai Eminescu. Valoarea lor universală nu este sortită eşecului,
realitate care irită probabil internaţionala comunistă reformatată
ideologic, care sprijină globalizarea în defavoarea naţionalului şi
generalizarea şi superficialitatea împotriva particularului şi
originalului.

De fapt, realitatea sprijinită de cominternişti precum Tismăneanu şi
Patapievici este alta şi vizează poporul român în ansamblul său şi în
fibra lui istorică. Cu alte cuvinte, atunci când un popor este împins
spre dispariţie prin stigmat, îi sunt denigrate şi distruse mai întâi
înalta societate şi odată cu ea şi cultura. Şi acest proces se
înfăptuieşte prin marginalizarea şi denigrarea valorilor pe de o parte
şi sprijinirea financiară a semidocţilor şi obedienţilor culturali pe de
altă parte. Cum înalta societate a fost decapată din 1946 încoace şi
înlocuită cu demografia oportuniştilor şi moştenitorii lor de neam şi de
ideologie, a mai rămas distrugerea legăturilor poporului român cu
valorile sale culturale. Aceasta este politica deliberată a secţiei
cultivate ideologic şi ambalate cu titulatura de intelectuali oficiali,
sprijiniţi cu funcţii şi poziţii-cheie consistent remunerate.

Patapievici mai spune în articolul amintit: „Interesant Eminescu nu
mai poate fi, deoarece tot ce e interesant în Eminescu e pur german, iar
azi nu se mai consideră interesant decât ce vine din zona anglo-saxonă,
care e contrariul germanităţii. Din punct de vedere politic, Eminescu
pare a fi irecuperabil. Categoriile lui Eminescu? Azi, nimeni nu mai
poate vorbi despre sursele originare ale sensibilităţii sale fără a
trebui să pună totul între ghilimele, adică fără a face cu ochiul, fără
a-şi cere scuze ori fără a-l scuza, luându-l de fapt peste picior (…).”

Mihai Eminescu este şi rămâne unicat: atât pentru sublimul operei
poetice, cât şi pentru completitudinea operei politice. Eminescu
reprezintă unul dintre laboratoarele indispensabile ca model de voinţă
naţională, dar şi îndrumare pentru integrarea europeană. Cu cât îl vom
cunoaşte mai bine pe Mihail Eminescu, cu atât vom fi mai autentici
membri ai naţiunii române şi cu atât va fi mai rodnică contribuţia
României la cultura şi civilizaţia Europei.

Gruparea culturnică reprezentată de Patapievici şi de acoliţii săi
„progresişti” este aceea care nu doreşte ca naţiunea română să fie o
fiinţă vie colectivă cu mers înainte pe albia istoriei. Pentru
Patapievici, românii „au substanţa tarată” şi nu sunt în stare de
progres, decât, probabil, conduşi de o demografie conducătoare
substituentă.

Aceeaşi tabără venită din trecut nu-şi doreşte curentul de ascensiune
a fiilor din clasele populare ca prin universităţi să optimizeze clasa
conducătoare, ci îi sprijină numai pe aceia care îi sunt loiali prin
mediocritate, obedienţă şi supunere ideologică.

Nu se vrea ca poporul să urce prin conştiinţă şi misiune la rangul de
naţiune astfel încât să fie prezenţă productivă în substanţa realităţii
superioare cu numele de omenire. Şi, în consecinţă, nu se vrea România
lui Eminescu şi, încă mai grav, ni se interzice acest drept la
identitate.
În raport cu Mihai Eminescu este chiar blasfemie să analizezi, deci
să iei în consideraţie, elucubraţiile nebunilor şi judecăţile proştilor.
Mihai Eminescu este intacabil şi suveran. Problema devine serioasă
atunci când proştii şi nebunii ajung să determine un fenomen de
atitudine potrivnică valorilor culturale româneşti."

Sursa:1.  Adrian Majuru - Cotidianul

2. Daniel Roxin blog

vineri, 22 iunie 2012

luni, 18 iunie 2012

duminică, 17 iunie 2012

Armonii prin filiaţie

Cântec de leagăn

Seara – beat – când mă retrag,
Maica mă găseşte-n prag
Şi îmi cântă-n tonuri dulci:
„Scoală, mamă… să te culci!





  


                                                  

sâmbătă, 16 iunie 2012

Afurisenii maxime


1. Mămăliga – tradiţional
românească – este bună… până explodează!



2. Când primim musafiri şi
n-avem pâine, ci doar sare – am pus-o de mămăligă!


3. După Apocalipsă, femeia nu
va mai cultiva… Armaghedonul conjugal!


4. Ca să alungi câinii, nu arunca
în ei cu… oase!


5. Soţia nu putea fi acuzată
de crimă când i-a dat apă… în loc de vin!


6. Un picior în fund, poate
fi un pas înainte… dacă nu rămâne-nfipt!


7. În politică trebuie să
faci trocuri, ca să te alegi cu… troace!


8. Când din ou ieşi un
porumbel, tatăl rămase… guguştiuc!


9. Ca parlamentar european,
Gigi şi-a elevat discursul, folosind… elevatorul!


10. Noaptea, câinele
credincios, cel mai bine vede… doar mirosind!

joi, 14 iunie 2012

miercuri, 13 iunie 2012

marți, 12 iunie 2012

Schimburi interculturale

Vadim cere reînhumarea penisului lui Terente în inima Ungariei

Scris de Eftimie |
Marţi, 05 Iunie 2012 16:13 T


Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, spune că problema
reînhumării poetului nazist Nyiro Jozsef în România poate fi rezolvată în mod
elegant, apelând la diplomaţie. "Ca să nu ne mai certăm eu propun ca şi
noi să îngropăm un simbol naţional pe teritoriul lor. Propun penisul lui
Terente, pentru că el reprezintă dragostea pe care o purtăm poporului vecin şi
prieten", a explicat Vadim. Tribunul spune că a găsit şi locul unde poate
fi amplasat simbolul cu pricina. "Cel mai potrivit ar fi lângă Sfânta
Coroană Maghiară, aflată în sediul parlamentului maghiar, adică exact în inima
Ungariei. După cum se ştie acolo este un loc propice pentru afişat simboluri
româneşti, în 1919 fiind atârnate nişte opinci în vârful clădirii", a
precizat preşedintele PRM. Vadim a mai propus ca obiectul personal al
legendarului patriot român Terente, aflat momentan la Institutul Mina
Minovici, să fie amplasat într-un borcan de cristal şi modificat în aşa fel
încât inscripţiile de pe el să fie în română şi maghiară, în semn de respect
faţă de multiculturalitatea acestor meleaguri.

duminică, 10 iunie 2012

miercuri, 6 iunie 2012

Despre Plagiat - pe NET-uri

Sintagma „plagiat (plagiere)”, cu nuanţele ei „pastişă” şi „compilaţie” ori alte cuvinte, ca „facsimil”, „copie”, „clonă”, sunt valabile, de obicei, de iure şi de facto, în cazul creaţiilor literare, eseuri, analize şi, eventual, alte categorii artistice: foto, pictură, grafică, precum şi, selectiv, în cazul unor articole de critică social-politică, critică literară sau de artă (în general), articole şi studii din orice ştiinţă, lucrări de licenţă, masterat sau doctorat etc.

N-am de gând să epuizez subiectul, întrucât sper că am fost suficient de explicit.

A „copia” un banc (anecdotă), cu autor necunoscut, nu este Plagiat.

A prelua un articol (clip etc.) din cele TV-uri sau jurnale de scandal – cu precizarea expresă de „preluare”, eventual cu indicarea sursei - nu cred că poate fi considerat plagiat: din start persoanele publice şi-au asumat caracterul public al susnumitelor preluări (şi, de altfel, sunt subtil-neinteresate de a reclama, deoarece le faci, astfel, publicitate… neremunerată)!!!

Închei, cu menţiunea că aceste precizări sunt necesare în condiţiile în care o covârşitoare parte a postărilor de pe bloguri, saituri şi alte… NET-uri sunt… impersonale, nepersonale, neoriginale sau, pur şi simplu, „preluate” (ca să fiu eufemistic, nedeclarându-le PLAGIAT!)

marți, 5 iunie 2012

Proverb râs/tălmăcit

Componenţii clasei politice

Din averea ţării se îndoapă,
Între ei încep să se alunge…
Cel ce altuia îi sapă groapă,
Ştim acuma toţi… departe-ajunge!  




luni, 4 iunie 2012

Bancuri... de sărbătoare!

Limita de "0,5 la mie" va fi schimbată din nou în Anglia. Din 1 iulie 2012, limita
alcoolemiei pentru şoferi va fi din nou 0,8 la mie. Un studiu al Universitatii
Tehnice din Londra, arată că de la introducerea limitei de 0,5 la mie, rata
accidentelor a crescut puternic. Remarcabil este faptul, că, în special la ore
târzii şi la sfârşit de săptămână, accidentele medii spre mari au ajuns la un
număr nemaiîntâlnit. Explicaţia poliţiei arată că motivul pentru acest fapt
este că de la 1 ianuarie bărbaţii nu mai conduc alcoolizaţi, ci îşi cheamă
soţiile să îi ia.

Bunicul îl intreabă pe nepoţel:

- Cum il cheamă pe neamţul ăla mic care îmi tot ascunde lucrurile?
- Alzheimer, bunicule!

 Soacra, pe patul de moarte către ginere:

- Să repari pendula aia de pe perete... !
- O repar, mamă-soacră, dumneata concentrează-te acolo... !




duminică, 3 iunie 2012

POPULISME RÂS/TĂLMĂCITE

Diplomaţia clasei politice

Diplomat de eşti şi cu "dulceaţă",
Nu-i nevoie să te cerţi, cu stropi,  
Deci: de te trezeşti mai dimineaţă,
Vreme ai... să sapi mai multe gropi!



sâmbătă, 2 iunie 2012