Definiţii epigramatice

Aparatul



Numit şi sculă, arbitrar,

Când zice "treci la aparat"

Un antrenor sau un căprar...

Şi prostul, soaţei, când e beat!



Bioenergoterapeutul



Ştim că vindecă pe-oricine,

Dar mai rar din omenie,

Exceptându-se pe sine -

Cronic în... şarlatanie!



Beţivul (înaintea morţii)



Cel mai bun în meserie,

Băutor ca mine, rar,

Cu docenţă în tărie,

Pentru Rai optez – crâşmar!



Catalepsia ( porcină)



Când am vrut o-mbucătură

Din purcelul bucălat,

A fugit, cu măru-n gură…

(Fructu’ l-am recuperat!)



Damblaua (amicului X)



Treabă mai având la ţară –

Pe un gard de dat vopseaua,

Când s-ajute-l rog să sară,

Îl apucă, brusc… damblaua.

Epigramistul

Când poezia-i pare-o dramă

Şi scrie proză fără pap,

El, tragic, îşi ia lumea-n cap,

Spre-a bate câmpii,-n... epigramă!

Logoreea (candidatului)

E-o gură spartă, fără creier;

Discursu-i fără de măsură -

Intermitent ca la un greier;

Propun să-i dăm un cap... în gură!

Orgoliul

În al vieţii epilog,

Cu succesul ei părelnic,

Vreau un falnic necrolog

Şi chiar primul... în pomelnic!

Porcarul

E-un răsfăţat al sorţii, care

Păzeşte porcii în "infern"

Şi-ar merita retrogradare,

Din parlament, pe la... guvern!

Poporul

Dogmatic judecă şi-i, frate,

Paradoxal – da-şi zice "blând";

Megacefal – gândeşte-având,

Pragmatic, viitoru-n... spate!